Săptămâna Mare, numită și Săptămâna Patimilor, este ultima săptămână din postul Paștelui, fiind săptămâna în care credincioșii se pregătesc să primească lumina Învierii. Pentru români, această perioadă este încărcată cu frumoase tradiții şi obiceiuri străvechi, care trebuie ţinute din Duminica Floriilor (momentul intrării lui Iisus în Ierusalim) şi până la învierea Sa și chiar în zilele de Paști.

În Săptămâna Mare se face curățenie generală în gospodării. Curțile sunt măturate, șurile sunt curățate de gunoaie, gardurile sunt reparate, șanturile sunt curățate de nămol și adâncite. Casele trebuie să strălucească de curățenie.

Specifică pentru această săptămână este slujba Deniilor, care evidenţiază momentele importante legate de patimile şi de jertfa lui Hristos, săvârşite în fiecare seară, din Duminica Floriilor şi până în Vinerea Mare.

În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se văruiesc casele, iar mobilierul este curățat și reparat.

Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în camp. Dupa această zi bărbații trebăluiesc pe lângă casă, ajutându-și nevestele la muncile gospodărești.

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac și nucă și babele coapte în forme speciale de ceramică.

Ultima vineri din Postul Mare este numită și Vinerea Paștilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiției crestine, este ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. De aceea Vinerea Mare este zi de post negru. În Vinerea Mare este interzis a se face copturi. Există credința ca, dacă cineva se încumetă a coace în această zi face mare păcat, iar coptura nu este mâncată nici măcar de pești.

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor și să pregătească hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paști. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncăruri tradiționale: drobul, friptura și borșul de miel.